Cooperatia în lume si în Romania

I. Cooperatia în lume

II. Cooperatia în Romania

III. Cooperatia de consum

IV. Cooperatia mestesugareasca la nivel national

V.Cooperatia mestesugareasca în judetul Timis

I. Cooperatia în lume

Caracterul definitoriu al cooperatiei rezida în capacitatea de a efectua un anumit lucru în comun datorita faptului ca pentru un individ este mai avantajos a actiona în acest mod decat folosind numai mijloace proprii.

Înca de la începuturile lor cooperativele au reprezentat o alternativa viabila pentru promovarea intereselor legitime ale segmentelor dezavantajate ale populatiei. Populatia rurala, refugiatii, imigrantii, somerii, persoanele în varsta si persoanele cu handicap au gasit în cooperative mijloacele necesare pentru a-si îmbunatati propria situatie.

Un principiu fundamental este acela care prevede ca participarea este libera, degrevata de orice discriminare pentru toti cei în masura sa contribuie la activitatea economica si implicit sa traga foloasele din aceasta.

În întreaga lume cooperatia a fost generata de cauze istorice, economice si sociale, doctrina cooperatista reprezentand un ansamblu de idei, principii, valori si solutii prin care se interpreteaza, apreciaza si orienteaza realitatea economica si sociala într-un mod specific.

Cooperativele sunt asociatii economice private, dar nu de capitaluri, ci de persoane, cu drepturi si datorii egale, indiferent de aportul lor social, unite pe baza liberului consimtamant si a initiativei particulare, în vederea satisfacerii anumitor nevoi (de productie, de valorificare a produselor muncii, de credit, de consum etc.) în conditii mult mai bune decat ar putea-o face în mod izolat. Cooperativele aplica o metoda speciala de distribuire a produsului social: fiecaruia în raport cu participarea la obtinerea lui, ceea ce are menirea sa realizeze o cat mai echilibrata repartitie a veniturilor, profitul obtinut se întoarce la cei de unde provine, fiindu-le restituit, atat producatorului, cat si consumatorului, în proportia în care acestia au colaborat la realizarea lui, în functie de tipul cooperativei, dividendul repartizat luand forma primei de consum, productie sau de munca.

Europa reprezinta leaganul cooperativismului. În multe state membre ale UE cooperativele detin o cota de piata importanta în ramurile economice de baza, îndeosebi în sectoarele primare si tertiare.

Cota de piata a cooperatiei în agricultura este de 83% în Norvegia, 79% în Finlanda, 55% în Italia. În sectorul forestier cooperativele detin 60% din piata în Suedia si 31% în Finlanda. În sistemul tertiar cooperativele au peste 50% din piata bancara din Franta, 35% în Finlanda, 31% în Austria si 21% în Germania. Din vanzarile cu amanuntul cooperativele de consum detin o cota de piata de 35,5% în Finlanda si 20% în Suedia. În domeniul sanatatii si al distribuirii medicamentelor cooperativele detin 21% din piata din Spania si 18% din Belgia.

Legislatia cooperatista existenta în tarile UE constituie o modalitate specifica de transpunere în viata a valorilor si principiilor ce guverneaza acest sistem economico-social. Multitudinea si complexitatea acestui tip de activitate a determinat si reglementarile diverse din diferite state, în functie de traditia cooperatista si de problemele cu care se confrunta.

Aceleasi considerente au dus la ideea crearii unei organizatii unitare a miscarii cooperative mondiale. Astfel, reunind peste 230 organizatii centrale, din mai mult de o suta de tari, Alianta Cooperatista Internationala (ACI) reprezinta gigantul nr.1 al lumii, care are un caracter neguvernamental, apolitic, nereligios si nerasial, înfiintata în anul 1895 este, ca vechime, dupa Crucea Rosie Internationala, a doua organizatie neguvernamentala din lume.

Ca organizatie specializata a ACI – Comitetul International al Cooperativelor de Productie si de Servicii Industriale si Artizanale (CICOPA) grupeaza 77 de organizatii cooperatiste centrale din 51 de tari însumand aproape 100 milioane de oameni.

CICOPA cuprinde cooperative de productie din cele mai diferite domenii: constructii, productie industriala, servicii generale, transport, activitati de conceptie, activitati artizanale etc.

Rezolutia Parlamentului European din 9 iulie 1987 a recunoscut necesitatea de a apropia mai mult diferitele legislatii nationale asupra cooperativelor  care sa constituie punctul de referinta comun si universal. În acest sens a elaborat un „Cod european al Cooperativelor”.

În aprilie 1992 a fost promovat un Proiect de Regulament (CEE) asupra Statutului Societatii Cooperative Europene (SCE) care a fost înaintat Consiliului European spre aprobare. În 1993 acest proiect a fost aprobat de Parlamentul European prin el fiind definite cooperativele ca societati sociale si economice cu numeroase sectoare specifice.

Cateva exemple de structuri cooperatiste existente în  tari membre UE :

Germania: organizatii nationale : 4 - Uniunea Nationala de cooperative agricole; Uniunea Nationala a bancilor populare; Organizatia Centrala a cooperativelor comerciale si alte servicii neagricole; Uniunea cooperativelor de productie

- principalele sectoare de activitate: banci cooperative; cooperative de consum; cooperative de comercianti artizani si profesionisti; cooperative de transport pe distante lungi; cooperative de constructie si exploatare locativa; cooperative de productie; cooperative agricole de vanzare-cumparare.

Belgia: organizatii nationale: 4 - Federatia Nationala a Cooperativelor Crestine; Federatia Belgiana a cooperativelor; Federatia Nationala a Uniunilor Profesional Agricole; Oficiul Farmaciilor cooperatiste din Belgia

- principalele sectoare de activitate: banci cooperative; cooperative de consum; cooperative de productie; cooperative agricole; cooperative farmacii.

Spania: organizatii nationale: 7 - Uniunea nationala a cooperativelor de consum; Federatia cooperativelor din Andaluzia; Confederatia cooperativelor din Catalania; Consiliul superior al cooperativelor din Tara Bascilor; Confederatia cooperativelor agricole; Uniunea nationala a cooperativelor de credit; Fundatia Espiru

- principalele sectoare de activitate: cooperative de consum; cooperative de productie, artizanat, servicii; cooperative agricole; cooperative de credit; cooperative de turism; cooperative de constructie si exploatare locuinte; cooperative de asistenta medicala; cooperative de asigurari; învatamant cooperatist.

Anglia: organizatii nationale : 5 - Uniunea cooperatista; Societatea de desfacere en-gros; Societatea cooperatista de asigurari; Societatea cooperatista bancara; Fundatia Plunkett de studii cooperatiste

- principalele sectoare de activitate: cooperative de consum; cooperative de credit si bancare; cooperative de productie; cooperative de constructii si exploatare locuinte; cooperative de asigurari; învatamant cooperatist; cooperative agricole.

II. Cooperatia în Romania

Ideile cooperatiste au patruns in Romania datorita influentei lumii occidentale înca din prima jumatate a secolului al XIX-lea, procesul de aparitie si consolidare a miscarii cooperatiste parcurgand apoi o serie de etape istorice:

- 1851 – înfiintarea societatii de economie, credit si ajutor Înfratirea” Braila

- 1854 – înfiintarea „Casei de ajutorare si prevedere a lucratorilor tipografi” Bucuresti

- 1879 – fondarea „Societatii meseriasilor de încaltaminte” Bucuresti – prima organizatie de tip mestesugaresc

- 1882 – înfiintarea „Societatii cooperative a constructorilor si meseriasilor” Bucuresti cu 800 de membri, se înfiinteaza societati cooperative ale meseriasilor si comerciantilor la Pitesti, Campulung Muscel, Ploiesti, Iasi, Galati, Braila, iar în 1883 la Buzau si Turnu Magurele

- 1883 – apar cooperative de credit si economie la Roman, Iasi, Alexandria, Focsani, Tulcea si Bucuresti ; Dimitrie Butculescu editeaza „Cooperatorul roman” ziar industrial, comercial si literar, organul societatilor cooperative

- 1880 – 1895 – Dimitrie Butculescu organizeaza mari expozitii cooperatiste la Bucuresti, Iasi si Craiova

- 1886 – apar „Junimea comerciala” din Giurgiu si „Societatea lucratorilor curelari” din Bucuresti

- perioada cuprinsa intre anii 1887 - 1903 cand cooperativele au functionat in baza Codului de Comert : la finele anului 1898 s-au putut identifica un numar de 154 banci populare, mentionate sub numele de case de economie si credit – 128 în mediul urban si 26 în mediul rural.

- 1895 – societatile cooperative din Romania, reprezentate de presedintele lor, deputatul Dimitrie Butculescu, participa ca membru fondator la crearea Aliantei Cooperatiste Internationale – ACI

- în perioada cuprinsa intre anii 1903 - 1923 s-au emis legi speciale diferite pentru cooperativele orasenesti si cele satesti:

- 1909 – Legea cooperativelor de meseriasi

- 1919 – Decretul –lege privind cooperativele orasenesti

- între 1918 – 1920 – se organizeaza 296 cooperative cu 92621 membri si un capital de 1318 milioane lei

- 1923 statul intervine si coordoneaza acest sector prin intermediul Ministerului Muncii,  apare Legea pentru unificarea cooperatiei

- 1926 – Legea centralei cooperatiei

- între 1925 – 1928 – se înfiinteaza peste 4000 de cooperative

- 1928 se realizeaza reforma cooperatiei prin aparitia "Codului Cooperatiei";

- 1929 se abroga "Codul Cooperatiei" si se da autonomie deplina cooperatiei fata de stat;

- 1935 apare "Legea pentru organizarea cooperatiei"

Prin modificarile aduse legii din anul 1935 în 1938,1939,1940 si 1941 se înfiinteaza Institutul National al Cooperatiei (INCOOP), statul devenind asociat alaturi de federatii si cooperative.

- 1945 – Romania intra sub influenta regimului totalitar comunist, conceput si organizat dupa model sovietic

- 1949 – apare Decretul nr.133 pentru organizarea cooperatiei prin care se constituie: Cooperativele de consum-aprovizionare, prelucrare si desfacere, cooperativele de productie mestesugareasca, cooperativele de productie agricola-gospodarii

- 1950 – în întreaga tara functionau 568 de cooperative cu 63000 membri; se înfiinteaza 33 de uniuni pe ramuri de productie ale cooperativelor mestesugaresti

- 1951 – Primul Congres al cooperatiei – se constituie Uniunea Centrala a Cooperativelor Mestesugaresti (UCECOM)

- 1952 – 1963 – nationalizarea fortata a unei parti din patrimoniul cooperatist a constituit principala ingerinta a statului comunist în acest sector de activitate

- 1955 – se înfiinteaza 15 uniuni regionale

- 1968 – Legea nr.14 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti.

Ca urmare a reorganizarii administrativ-teritoriale si a Legii nr.14/1968 la începutul anului 1969 s-au înfiintat 39 de uniuni judetene ale cooperativelor mestesugaresti si una pentru municipiul Bucuresti care reuneau aproximativ 400 de cooperative si peste 240000 cooperatori.

 Cooperativele mestesugaresti aveau ca obiect de activitate: lucrari de comanda si prestari servicii, productia de bunuri de consum, productia de obiecte de arta populara si artizanat, activitatea productiva specifica invalizilor, realizarea de produse prin cooperare cu întreprinderi de stat si executarea de lucrari solicitate de acestea, desfacerea de marfuri.

- 1990 – primul Congres liber al cooperatiei mestesugaresti. Aparitia Decretului –lege nr.66 privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti, valabil pana la aparitia Legii nr.1/2005.

Cooperatia în Romania azi, este structurata pe trei directii functie de reglementarile legislative care le guverneaza: cooperatia mestesugareasca  si de consum organizate în baza Legii nr.1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei; cooperatia agricola organizata în baza Legii nr.1/2005si a Legii nr.566/2004 - Legea Cooperatiei Agricole  si cooperatia de credit organizate în baza Legii nr.200/2002 completata de OUG nr.99/2006.             

III. Cooperatia de consum

Cooperatia de consum are o structura asociativa la nivel national – Uniunea Nationala a Cooperatiei de Consum -  CENTROCOOP.    

Cele 1.073 de cooperative de consum îsi desfasoara activitatea preponderent în mediul rural.

Dintre acestea, 1.009 sunt asociate în cele 41 uniuni judetene . 3 societati cooperative sunt asociate direct la uniunea nationala , iar 61 de societati cooperative de consum nu si-au manifestat intentia de afiliere la vreo structura asociativa.

Din total, 22 sunt societati cooperative de gradul 2, constituite prin asocierea de societati cooperative de gradul 1.

IV. Cooperatia mestesugareasca la nivel national

Cooperatia mestesugareasca are o structura asociativa la nivel national – Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti – UCECOM, avand asociate direct sau indirect, în 2008,  552 entitati cooperatiste ( 514 societati cooperative mestesugaresti, 22 uniuni judetene si 16 asociatii de societati cooperative mestesugaresti), reprezentand 58,1% din totalul de 885 societati cooperative mestesugaresti existente, înregistrate la Registrul comertului.

Societatile cooperative mestesugaresti realizeaza o gama diversa de produse si servicii si desfasoara activitati comerciale în 130 de clase cuprinse în codul CAEN revizuit si armonizat la nivel european, avand un numar efectiv de personal de 21222 persoane, din care 18970 membri cooperatori.

Activitatea societatilor cooperative s-a desfasurat în 2008 într-un numar de 2978 unitati cu un numar total de personal productiv de 18764 persoane, din care 224 persoane angajate cu munca la domiciliu.

Din cele 2978 unitati, 458 (15,4%) desfasoara activitati de productie cu 8982 (47,7%) persoane, din care 220 cu munca la domiciliu, 2099 (70,5%) desfasoara activitati de prestari servicii cu 8905 (47,5%) persoane, din care 4 cu munca la domiciliu si 421 (14,1%) unitati desfasoara activitati de comert cu 877 (4,8%)  persoane.

Ponderea cea mai mare în activitatile de productie o are ramura confectii îmbracaminte cu 166 (36,2%) unitati unde lucreaza 4987 (55,5%) persoane, din care 107 cu munca la domiciliu, urmata de activitatea alte lucrari si servicii care se desfasoara în 68 (14,8%) unitati unde lucreaza 364 persoane, ramura pielarie încaltaminte detine 46 unitati unde lucreaza 1207 persoane (13,4%), ramura textile tricotaje  detine 39 unitati (8,5%) unde lucreaza 676 persoane (7,5%), ramura  exploatarea si prelucrarea lemnului, productia de mobilier si alte articole din lemn detine un numar de 45 unitati unde lucreaza 647 persoane, iar domeniul constructii metalice detine 43 unitati unde lucreaza 426 persoane.

În ceea ce priveste activitatea de prestari servicii ponderea cea mai mare o au serviciile de frizerie, coafura si SCV care se desfasoara în 618 (29,4%) unitati cu 3759 (42,2%) persoane, serviciile de întretinere si reparatii auto detin 128 unitati cu 1073 (12%) persoane, iar  confectii îmbracaminte detine 236 unitati cu 898 (10,1%) persoane. Alte lucrari si servicii detin 423 unitati în care lucreaza 1343 (15,1%) persoane.

În domeniul comertului, activitatea de comert cu amanuntul si cu ridicata detine ponderea cea mai mare, respectiv 750 (85,5%) persoane.

În anul 2008, numarul total de personal cu certificat de handicap a fost de 510 persoane care activeaza în 46 societati cooperative mestesugaresti, din care 448 (87,8%) persoane sunt încadrate în 23 de societati cooperative mestesugaresti special organizate pentru personal cu handicap.

Pe langa activitatile productive în sectorul cooperatiei mestesugaresti se desfasoara si alte activitati de natura sociala, respectiv activitati educationale, activitate de arbitraj institutionalizat.

Cooperatia mestesugareasca dispune de un sistem propriu de învatamant, atat la nivel preuniversitar cat si universitar. Organizarea si coordonarea sistemului de învatamant cooperatist se fac prin intermediul a doua fundatii înfiintate de Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti – UCECOM ca fondator unic: Fundatia Învatamantului Preuniversitar al Cooperatiei Mestesugaresti „Spiru Haret” avand 12 unitati de învatamant – grupuri scolare de arte si meserii  si Fundatia Tehnico-Stiintifica si Social-Culturala a Cooperatiei Mestesugaresti „Artifex” în cadrul careia a fost înfiintata Universitatea „Artifex” cu Facultatea de Finante-Contabilitate – specializarile Finante si Banci, respectiv Contabilitate si Informatica de Gestiune si Facultatea de Management si Marketing – specializarile Management, Marketing si Economia Comertului, Turismului si Serviciilor, acreditate de Parlamentul Romaniei prin Legea nr.133/2005.

Activitatea de arbitraj institutionalizat se desfasoara prin Curtea de Arbitraj de pe langa UCECOM, organizata si reglementata prin prevederile Codului de Procedura Civila, Cartea IV – „Despre arbitraj”.

În cadrul sectorului cooperatiei mestesugaresti mai functioneaza Liga Nationala a Organizatiilor cu Personal Handicapat din Cooperatia Mestesugareasca (LNOPHCM), SC HEFAISTOS –CM SA care ofera servicii turistice de cazare hoteliera, alimentatie publica si tratament balnear avand trei sucursale la Eforie Nord, Covasna si Sovata si un punct de lucru în Mamaia, SCM PUBLITER Bucuresti care ofera servicii de organizare targuri si expozitii, activitati de presa prin saptamanalul „Viata Cooperatiei Mestesugaresti”, sport de masa si de performanta prin Liga Nationala Sportiva „Vointa” care grupeaza cluburile sportive cu acelasi nume.

V.Cooperatia mestesugareasca în judetul Timis

În 2008, în judetul Timis exista o structura asociativa de tip uniune judeteana – Uniunea Judeteana a Societatilor Cooperative Mestesugaresti Timis – UJ-SCOM – avand asociate 13 societati cooperative mestesugaresti, respectiv  65 % din totalul de 20 înregistrate.

Functie de numarul de angajati, cele 13 societati cooperative asociate se clasifica astfel: microîntreprinderi (0-9 angajati) 1; întreprinderi mici (9-49 angajati) 7; întreprinderi mijlocii (49-250 angajati) 4; întreprinderi mari (peste 250 angajati) 1.

Societatile cooperative mestesugaresti desfasoara aproximativ 27 tipuri de activitati preponderent în domeniul serviciilor, cu un numar total de personal de 941 persoane, din care 882 membri cooperatori.

Din cele 111 unitati cu 915 personal productiv, 11 (9,9%) unitati desfasoara activitati de productie cu 189 (20,6%) persoane, 94 (84,6%) unitati desfasoara activitati de prestari servicii cu un numar de 705 (77%) persoane, iar 6 (5,4%) unitati cu 21 (22,9%) persoane desfasoara activitati de comert.

În cadrul activitatilor de prestari servicii, ponderea cea mai mare o are activitatea de Coafura si alte activitati de înfrumusetare cu 43 de unitati si 398 persoane, urmata de activitatea de Reparatii încaltaminte cu 14 unitati si 37 persoane. 

În Timisoara functioneaza una din cele 12 unitati de învatamant preuniversitar existente la nivel national si anume Grupul Scolar de Arte si Meserii „Spiru Haret”.